domenica 30 aprile 2017

UBER IN EUROPA - INTRE LEGALITATE SI INOVATIE DIGITALA

In Italia, folosirea aplicatiei Uber a fost blocata prin hotarare judecatoareasca, Curtea a considerat ca aplicatia Uber genereaza concurenta neloiala fata de firmele de taxi existente (voi reveni cu informatii).

In Romania, Tribunalul din Cluj a hotarat suspendarea aplicatiei pentru acelasi motiv, dupa ce mai multe firme de taxi au contestat prezenta Uber. 
Ulterior, recent aceasta decizie a fost anulata definit.

Comisarul european responsabil pentru piata unica digitala europeana a afirmat ca interzicerea aplicatiei nu este o solutie, aceasta fiind o platforma inovativa prin care consumatorii pot plati usor on-line serviciul de ttransport solicitat.

Aplicatia americana Uber este prezenta in 540 de locatii, spre dezamagirea firmelor de taxi locale care au protestat impotriva acestui nou serviciu.

In actualitatea crizei financiare, probabil inovatia digitala inca nu isi gaseste locul in opinia multora. Insa trebuie sa fim constienti ca desi est dificil de gestionat, deoarece traversam vremuri dificile, trebuie sa alegem progresul si nu regresul!

martedì 18 aprile 2017

Opinioni del superiore: diffamazione e critica legittima

Sono azioni ingiuriose al lavoro le seguenti frasi: 
1.“So che non hai capito nulla, non ti preoccupare ora ti spiego io!”

2.“Non ho mai avuto problemi di comunicazioni con nessuno della team, come ho con te!”

3.“Te li dico queste cose perchè non muore nessuno!” (Un modo di dire popolare di tante persone che vuol dire "non fa niente", invece insistendo sull'argomento in modo aggresivo è una molestia e una mancanza di professionalità. In più l'espressione ("non muore nessuno") giustifica solo l'interesse personale di dare una lezione. La critica sarebbe stata leggitima se si avrebbe detto in questo modo: "te li dico queste cose perché voglio che tu non sbagli più la prossima volta". )

4. “Sei maleducata se non mi ascolti!”
L'utilizza di qualsiasi frase illustrata soppra conduce alla condotta (al limite della diffamazione) che costituisce abuso del diritto e lesione della sfera privata del lavoratore, che non va tolerata.
Al lavoro è permessa la critica, ma non la denigrazione.

Secondo una precedente giurisprudenza ( sentenza Cass., sez. lav., 17/5/1979 n. 2846), non rientrano nella sfera di critica legittima le valutazioni che assumano un carattere denigratorio e offensivo.

In questo caso il datore di lavoro deve sottoporre il dipendente responsabile delle frasi ingiuriose descritte soppra all'azione disciplinare.

Non si tratta di un adempimento del diritto di dovere, in quanto in questo caso le valutazioni sono espressioni di un attaco personale, non equivalente all'attegiamento professionale di colui chi rileva per correggere gli errori nell'attività lavorativa.

Riguardiamo anche la fattispecie relativa a comunicazione diffamatoria quando tale valutazione viene fatta in un "colloquio svoltosi non solo con persona interessata, ma con altre due persone estranee". (sentenza Cassazione, 19/6/1992).

In questo caso la persona che subisce tale condotta ingiuriosa può e deve denunciare il fatto alle competenti autorità.

martedì 11 aprile 2017

Violența - motiv de divorț și de obligare la plata pensiei de întreținere

Chiar și un singur act de violentă demonstrat în Instanță poate determină, în urmă divorțului, obligarea soțului culpabil la plată indemnizației de întreținere către celălalt soț (Romă, Curtea de Casație și Justiție hotărârea nr. 433 / 14.01.2016).

 Instanță consideră că în cazul căsătoriei orice act de violentă (fizică sau morală) este extrem de grav, întrucât astfel sunt nerespectate: îndatoririle conjugale (sprijin moral și respect), dreptul la demnitate al partenerului lezat.
Astfel, violentă este nu doar motiv de desfacere a căsătoriei dar și cauza obligării la plata întreținerii către celălalt soț. Pensia de întreținere se datorează din momentul depunerii cererii de chemare în judecată dar și pentru perioada anterioară (art. 533 Cod civil ro.).

 Solidarietatea post-matrimonială datorată de soț încetează în momentul în care fostul soț se recăsătorește sau începe conviețuirea cu un alt partener.(Romă,Curtea de Casație și Justiție hotărârea nr. 6855/3.04.2015) .

Atât în legislația italiană cît și cea română, în ceea ce privește instituția căsătoriei, violența este sancționată și determină Instanța la pronunțarea divorțului din culpa soțului violent. La cererea partenerului lezat, Instanța poate aproba și un ordin de restricție contra partenerului violent (art. 342 bis cod civil it, în România ordinul de protecție este prevăzut de Legea 217 / 2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, cu modificările ulteriore din 2012).

mercoledì 30 marzo 2016

HARTUIREA IN CODUL PENAL ROMAN SI ITALIAN

Hartuirea este fapta prin care se urmareste, in mod repetat, inducerea de stari de anxietate si teama, prin acte persecutorii si de molestare,care pot fi: 
  • supravegherea sa sau a locuintei sale, a locului sau de munca ori alte locuri frecventate de victima sau/ si 
  • prin efectuarea de apeluri telefonice sau de comunicari prin alte mijloace de comunicare la distanta (ex. mailuri, mesaje telefonice).

Infractiunea in codul penal roman a fost introdusa in anul 2014, anterior existand doar infractiunea de hartuire sexuala. Fapta este fi pedepsita cu amenda si inchisoare pana la maxim 6 luni. Pentru demararea actiunii penale este necesara plangerea prealabila a victimei, in afara de cazurile cand actiunea este demarata din oficiu (cazul in care victima este minora).

In codul penal italian, infractiunea de hartuire este prevazuta in dispozitiile art.660 si consta in fapta celui care provoaca victimei o stare de tulburare si neliniste, prin apeluri telefonice, prin comportamentul propriu sau prin orice alta modalitate. O persoana poate fi hartuita prin emailuri, mesajele, apeluri, prin orice forma de control la care este supusa de catre hartuitor. Consecinta este ca, prin insistenta si repetarea acestor actiuni, victima sufera un dezechilibru emotional si psihic. 

Daca aceste mesaje contin amenintari sau santaj, fapta este mult mai grav pedepsita.

Considerata mult mai grava si pedepsita mai sever, infractiunea de stalking (art. 612 bis cod penal it.), nu este reglementata in Romania, ci doar in Italia, SUA. 

Fapta este considerata mult mai grava deoarece comportamentul persecutoriu al hartuitorului ( actele de molestare, de amenintare, injuriile) nu numai ca se repeta, dar acestea se si prelungesc pe o perioada lunga de timp. 

Infractiunea este pedepsita cu inchisoare de pana la 4 ani, dar si mai mult, daca faptele nu sunt mai grave.

In jurisprudenta italiana sunt ilustrate cazuri cand stalkerul este pedepsit mai grav, si anume, atunci cand acesta este fostul sot/fosta sotie ori alta persoana de care victima a fost legata afectiv.
Pedeapsa de pana la 6 ani inchisoare este prevazuta de legea it. si pentru cazurile in care victima este o femeie insarcinata, o persoana cu handicap, sau fapta (de amenintare, injurie sau vatamare) a fost savarsita prin folosirea unei arme ori de catre o persoana mascata.
Dupa cum se observa, stalkingul este o infractiune complexa si savarasita in forma continua si continuata.

Apelati aceste numere atunci cand va simtiti in pericol (numere nationale in Italia):


522: apel gratuit, activ non-stop, 365 de zile pe an, multilingv, oferă servicii sprijin psihologic, consultanta legală, gazduire, dreptul la anonimat este garantat


118: Pronto Soccorso sau primul ajutor medical

numar unic international pentru urgente
112: Poliţia.


giovedì 12 novembre 2015

VIOLENȚA DOMESTICA


Potrivit Organizatiei Mondiale pentru Sanatate, violenta domestica priveste abuzul in orice forma: psihologic, fizic, sexual si comportamentul coercitiv, tratamentul degradant exercitat pentru a controla emotional o persoana, parte al aceluiasi nucleu familiar. 

Consecintele supunerii unui astfel de comportament violent sunt grave, nu numai din punct de vedere al suferintei fizice, dar si pentru psihicul femeii sau copilului, care vor suferi de: stres post-traumatic, sentiment de vinovatie, anxietate, nivel scazut de stima de sine.

Victima violentei domestice continuate pe o perioada lunga de timp ajunge sa confunde comportamentul coercitiv cu cel de afectiune si astfel sa suporte situatiile violente, sa pastreze secretul acestora si in final sa se izoleze.

In acest articol voi raspunde la urmatoarele intrebari:
   Care sunt infractiunile care intra in categoria "violenta domestica"?
   Care sunt drepturile victimelor violentei domestice?
   Care sunt sanctiunile prevazute de lege pentru violenta domestica?

Sunt infractiuni de violenta domestica urmatoarele:

1. Accesul abuziv in sistemul informatic, respectiv violarea secretului corespondentei, asa cum prevede codul penal italian la art. 616, p.1 c.p. si art. 615 p.3 c.p., si codul penal roman la art. 195, consta in deschiderea fara permisiunea proprietarului (in acest caz sot/sotie) a corespondentei personale. 
Prin corespondenta se intelege nu numai posta, dar si emailul, orice mesaje sau profilul facebook, skype, messanger s.a. Accesul ramane ilegitim chiar si atunci cand parola a fost memorata in sistemul informatic.

In incercarea nervoasa de a demonstra infidelitatea conjugala, multi soti se prezinta la avocat / parchet / tribunal cu corespondenta sotiei care scoate la iveala intr-adevar neloialitatea, tradare, amantlicul. 
Din aceasta incercare, sotul victima devine inculpat si pasibil de pedeapsa cu inchisoarea si amenda, plus eventuale despagubiri, intrucat au ignorat dispozitiile codului penal care sanctioneaza violarea secretului corespondentei.

Recomand sa apelati la un avocat care intr-adevar stie sa va apere si care cunoaste si dispozitiile art. 210 din codul de proc. civ. it., conform carora se poate obtine un ordin de vizualizarea a corespondentei.
Violarea secretului corespondentei intra atat sub incidenta dreptului la viata privata, cat si in sfera dreptului la viata familiala, fiind prevazut si de art. 8 in Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

2. Nerespectarea obligatiilor de acordare a asistentei familiale, prevazuta de art. 520 cod penal it., in codul penal roman se regaseste la art. 378 sub denumirea de "Abandonul de familie". Aceasta infractiune se pedepseste cu inchisoarea si consta in neindeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de intretinere prevazute de lege.

3. Abuzul si maltratarea copiilor in familie, art 572 cod penal it.. Exemple: palmuirea pentru a educa copilul sau expunerea acestuia (direct, cand este prezent sau indirect, cand a realizat ulterior actele de violenta aplicate mamei) la violentele verbale, fizice aplicate mamei este maltratament aplicat copilului.

4. Loviri si alte violente, art. 573 cod penal it, si respectiv art. art.199 cod penal ro. 

5. Leziuni, art. 574 cod penal it., respectiv vatamarea corporala - 194 cod penal ro.

6. Jignirea, art. 594 

7. Defaimarea, art. 595

8. Sechestrarea de persoane, art. 605 cod penal

9.  Violenta sexualaart. 609 bis cod penal it.

10.Violenta privata, art. 610 cod penal italian

11.Amenintarea.


12.Stalking, infractiunea introdusa in codul penal italian prin adoptarea legii n. 38 del 2009, prevazuta in dispozitiile art. 612 bis c.p.it.. Consta in acte violente persecutorii aplicate victimei chiar si dupa ce s-a pronuntat desfacerea casatoriei sau a existat o separatie / despartire.

13. Instalarea de mijloace pentru interceptarea si/ impiedicarea convorbirilor telefonice si a conversatiilor telegrafice, art. 617 c.p. it.

14. Molestia, art. 660 c.p. it.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cu exceptia cazului cand este vorba de minori, cand actiunea se pune in miscare din oficiu.

In aceste cazuri se aplica de asemenea masura de interzicere a persoanei violente de a se apropia de victima.
O alta masura ce se poate dispune este interdictia a locui la acelasi domiciliu conjugal cu familia maltratata.


De asemenea, parintele care a aplicat rele tratamente copilului minor poate fi decazut din exercitarea drepturilor parintesti, nu poate fi scuzat oricum de obligatia de intretinere a familiei.
Nu in ultimul rand, victimele violentei domestice trebuie sa stie ca au drept la demnitate.

lunedì 13 aprile 2015

ACTELE PERSECUTORII STALKING

Cunoscuta in Italia, Marea Britanie, Australia, Canada, Noua Zeelanda si SUA  -  sub denumirea de stalking, 
comportamentul persecutoriu inseamna hartuire sau molestare, in mod repetat, 
prin care se creeaza victimei stari de teama, anxietate si stres. 

Conduita persecutorului /stalkerului este invaziva, de control, amenintatoare, interfereaza cu viata privata a victimei, ameninta familia acesteia, astfel incat victima se simte in pericol, nu numai integritatea sa, dar si siguranta unei persoane apropiate (rude sau prieten apropiat) poate fi amenintata.   

Infractiunea de stalking este condamnata de doua ori mai sever, in doua situatii:
1.atunci cand vinovatul este un sot/fost sot, concubin, iubit sau orice persoana cu care victima a avut o relatie afectiva 
2.atunci cand mijlocul de persecutare este unul telematic sau informatic.


Alte circumstante agravante sunt atunci cand fapta este comisa: cu o arma, asupra femeilor insarcinate, asupra persoanelor cu dizabilitati sau minorilor ori in prezenta minorilor.

Pedeapsa in aceste cazuri este de maxim 12 ani de inchisoare, ( art. 612 bis cod penal italian).

Specialistii au identificat mai multe tipuri de stalkeri:
-razbunatorul
-fustratul, cel care cauta/cere afectiune si respinge ori interpreteaza in favoarea sa refuzul
-curtezanul incompetent, cel care devin agresiv prin metodele sale de curtare
-respinsul, care nu poate accepta sfarsitul unei relatii
-pradatorul, cel care agreseaza in scopul intretinerii de relatii sexuale.
(Mullen, P.E., Pathé, M., Purcell, R. (2000). Stalkers and their Victims. Cambridge University Press.)

Actiunea penala se demareaza doar prin depunerea plangerii prealabile de catre victima.
Victima nu poate retrage denuntul, decat in fata autoritatilor judecatoresti.
In anumite cazuri, in faza investigatilor preliminare, suspectului ii este retras permisul de conducere sau asupra lui pot fi dispuse masuri de urmarire sau de interceptari telefonice
(bratara electronica).

Termenul de depunere a denuntului de stalking este de 6 luni de la ultimul act de agresiune.

In legislatia romana, Noul Cod Penal prevede doar infractiunea de hartuire: "fapta celui care, in mod repetat, urmareste, fara drept sau fara un interes legitim, o persoana ori ii supravegheaza locuinta, locul de munca sau alte locuri frecventate de catre aceasta, cauzandu-i astfel o stare de temere" (art. 208).
Infractiunea este sanctionata cu inchisoarea pana la 6 luni si amenda.

Infractiunea de stalking nu este inca reglementata in Romania.Aceasta este o infractiune complexa (deoarece fac obiectul acestei infractiuni faptele de: amenintare, injurie, lovire, hartuire, violare de domiciliu etc) si de tip continua; foarte sever pedepsita in alte state.

Referitor la DESPAGUBIRILE  pentru daunele patrimonale si nepatrimoniale: morale, psihice, existentiale provocate de stalker, optim ar fi ca cererea pentru acordarea despagubirilor sa fie introdusa separat de procesul penal, deoarece in acest fel, victima va putea fi despagubita chiar inainte de incheierea procesului penal.

Nu este nevoie ca victima sa fie supusa unui control psihologic, judecatorul valutand in baza marturiei acesteia si a martorilor. 
Evaluarea are la baza prejudiciul moral si cel psihic provocat victimei si gradul de compromitere a dimensiunii existentiale a acesteia. 
Recent, s-a stabilit ca exista o scaleta de masurare a prejudiciului psiho-afectiv suferit de victima infractiunii de stalking, si anume: “Traumatic Costellation of Stalking” .(The Impact of event scale” I.E.S. di Horowitz, Wilner e Alvarez, 1979 )



Exemplificari:

-Despagubiri in valoare de 10.000E au fost dispuse in favoarea unei victime, al carui stalker era fostul-logodnic ( Tribunalul Milano, sectia IV penal, sentina din data de 9 iulie 2010, nr. 8186).
-2.400E pentru fiecare zi in care victima a fost persecutata. (Curtea Suprema de Justitie, sectia penala, sentina nr. 273 din anul 2007). 



-Despagubire de 5.000Euro dispuse in favoarea victimei, ce se considerata persecutata de actele fostului iubit care ii trimitea flori sau ii repara masina fara permisiunea ei ( Tribunalul Torino, hotararea nr. 18559/2016).

mercoledì 11 febbraio 2015

DEMNITATE. DAUNE MORALE



Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale, inclusiv românii, care în Italia cel puţin par a fi uitat că au dreptul la demnitate. Nu se (mai) comportă demn, prin urmare nici ei nu sunt trataţi cu demnitate!

Ce înseamnă A FI DEMN?
Dacă ne uităm în DEX vom găsi (mai importante) 2 definiţii: vrednic de respect şi a avea autoritate morală.
Această înseamnă că o persoană demnă este o persoană cu o bună onoare şi reputaţie.

Onoarea este ceea ce transmite persoana prin comportament, cuvânt şi moralitate.
Reputaţia este părerea publică, favorabilă sau nefavorabilă despre cineva. Uneori sunt considerate sinonime.

O persoană demnă nu va permite să fie umilită şi nici nu va umili.

Dreptul la demnitate este prevăzut în mai multe normative:
1. Constituţia României garantează dreptul la demnitate prin art. 1 alin. 3, precum şi prin art. 30 alin.6.
2. Codul Civil român în cel de-al doilea capitol intitulat "Respectul datorat fiinţei umane şi drepturilor ei inerente" tratează şi dreptul la demnitate.

Normativa stabileşte că 
este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, 
fără consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor legii.

În ce fel consimţim sa ne fie lezate onoarea şi reputaţia?
În primul rând prin pasivitate!

Pentru că neopunandu-ne unei atitudini înjositoare, indirect ne dăm acordul la un tratament înjositor. Şi atunci nu merităm scuze, nici despăgubiri, nici să fim pe viitor trataţi mai bine!

3. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene prevede la primul articol că demnitatea umană este inviolabilă. Această trebuie respectată şi protejată.
4. Codul Penal prevede că insulta (nerespectarea onoarei) şi calomnia (nerespectarea reputaţiei) sunt sancţionate penal.

Insulta constă în atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, ori atribuirea unei persoane a unui defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate (art. 205 cod penal).
ex. este o insultă să numeşti în privat hoţul hoţ!

Calomnia constă în afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public”.
ex. este o calomnie să numeşti în public hoţul hoţ!

Tipuri de demnitate ( în România, în Italia sau oriunde):

1. demnitatea umană există, însă în societatea românească valoarea acestui drept absolut şi indiscutabil se diminuează o dată cu problemele economice şi politice ale statului român.
În România se confundă dreptul la demnitate cu poziţia socială. Românul încă merge cu sacoşa plină la doctor, condiţiile din spitalele publice sunt mizere (românul se îmbolnăveşte mai rău pe patul spitalului), pe străzile româneşti avem câini fără stăpân şi nebuni fără certificat; toate semne de îngrădire a libertăţii şi de degradare a demnităţii umane.
Această "monotonie" a indus românului ideea că demnitatea este ceva nesemnificativ.
Ajunşi în ţări "mai civilizate", românii devin grandomani, persiflatori, şmecheri. Brusc îşi schimbă ideea şi despre demnitate deoarece descoperă ce frumos e să fie trataţi demn, dar (surpriză!) ei nu ştiu să se comporte la rândul lor demn şi nici să trateze pe alţii respectuos, onest.

A fi demn inseamnă nu numai că 
nu esti obligat să accepti ceea ce nu te onorează, 
dar inseamnă şi 
să denunţi autorităţilor încălcarea drepturilor tale, 
uneori inseamnă şi să fii despăgubit.

2. demnitatea în muncă, situaţia presupune ca în timpul desfăşurării activităţii de lucru să nu fim supuşi în mod repetat la ofense, insule, critici nejustificate şi nici la schimbarea sarcinilor în detrimentul angajatului sau la pedepsire nejustificată. Această înseamnă discriminare de orice natură, hărţuire.
În situaţia în care Tribunalul admite acţiunea, angajatul va avea dreptul la despăgubiri.
În cauzele de dreptul muncii, obligaţia de a aduce probe revine angajatorului, chiar dacă angajatul a demarat acţiunea.

3. demnitate în presă. Nici ziariştii nu au dreptul să depăşească caracterul informativ al articolelor lor, expunând o persoană, fie ea şi publică, unor critici ofensive sau observaţiilor umilitoare. Ziarul respectiv va fi obligat la înlăturarea articolului (dacă este on-line) sau la prezentarea de scuze publice eventual (dacă este o editie tipărită) şi la despăgubiri morale.

4.demnitatea imigrantului. Păşind pe un teritoriu străin, cu siguranţă oricine se simte stânjenit de necunoaşterea / cunoaşterea puţină a limbii, a culturii şi tradiţiilor, a comunităţii în general a ţării respective. În calitate de cetăţeni ai Uniunii Europene, românii din Italia trebuie să ştie că au dreptul la aceleaşi oportunităţi şi la acelaşi tratament ca şi italienii.

 Inclusiv avem dreptul la libera circulatie şi la gasirea unui loc de munca 
pe teritoriul oricarui alt stat.

A călători este un drept. A imigra este un drept.
A avea demnitate presupune a avea drepturi, dar şi obligaţia de respectare a legilor statului ospitant!